| malmo | Data: Luni, 22.07.2013, 01:31 | Mesaj # 1 |
|
Soldat
Grup: Utilizatori
Mesaje: 7
Status: Offline
| De obicei, cand se vorbeşte sau se scrie despre teritoriile romaneşti anexate de Uniunea Sovietică in iunie 1940, sunt menţionate Basarabia şi nordul Bucovinei (formulă de preferat „Bucovinei de
Nord”, care nu reprezenta o unitate teritorială sau administrativă); se uită astfel că, in acele zile tragice, Romania a pierdut şi ţinutul Herţa. Un inimos roman şi herţan! -, prof. dr. doc. Ion Gherman, s-a străduit, după Decembrie 1989, să păstreze in memoria romanilor acest colţ de ţară, avand şi astăzi o populaţie covarşitor romanească. Citez dintr-o lucrare a sa: „Ţinutul Herţa este un vechi şi dintotdeauna pămant romanesc care, cu o suprafaţă mai mică de 400 km2, era situat in
fostul judeţ Dorohoi, in partea de nord-est a Romaniei (Vechiul Regat)”. Dintre herţanii de seamă, amintim pe Gheorghe Asachi, pictorul Artur Verona şi fi lologul Vasile Bogrea, a cărui erudiţie
ii atrăsese admiraţia lui Nicolae Iorga.
Cum a ajuns ţinutul Herţa sub stăpanirea Uniunii Sovietice, intrucat el nu făcea parte din Basarabia şi nordul Bucovinei specificate in textul notei ultimative sovietice din 26 iunie 1940 ci aparţinea, aşa cum am arătat, Vechiului Regat, mai exact jud. Dorohoi?Pentru a găsi răspunsul la această intrebare, punctul de plecare trebuie să fie Raportul Informativ al Biroului de Statistică Militar Iaşi, din 29 iunie 1940. „Azi, 29 iunie, tancuri sovietice au intrat in Herţa. Tancurile au deschis foc, omorand pe căpitanul Boroş, doi soldaţi, rănind pe sublocotenentul Dragomir. In urma parlamentărilor s-au retras la ieşire N.V. Herţa.Marele Stat Major Secţia OperaţiiCopiede pe telegrama nr. 5871 a Armatei a 3-aComunicare de la Ghiocel (colonel Halunga) la 29.06, ora 11.1.Locotenentul, trimis de Colonelul Atanasiu (Comandantul Grupării Tactice de pe Masivul Păduros Herţa) să ia contactul cu elementele ruse intrate în Herţa, a comunicat că ruşii au declarat că au greşit că au mers până la Herţa. La ora 12, se aşteaptă răspunsul comandantului de corp de armată de la Cernăuţi, unde au trimis un car de luptă după ordine, şi vor comunica rezultatul.2.Detaşamentul, aflat pe Prut la Mamorniţa şi care fusese dezarmat de ruşi, a fost reînarmat, şi a primit ordin să se dirijeze la locul lui în dispozitiv.
Şef de Stat Major al lui Glia General (ss) Mazarini”2 Ceea ce trebuie reţinut cu precădere din acest raport este:
a) rezistenţa opusă de militarii romani, care, ştiind că ţinutul Herţa face parte din Vechiul Regat, nu se aşteptau la intrarea trupelor sovietice, considerată pe bună dreptate ca o violare a teritoriului naţional;
b) declaraţia militarilor sovietice că au greşit, pătrunzand pe teritoriul ţinutului Herţa.Adăugat (22.07.2013, 01:31)
---------------------------------------------
In cursul aceleiaşi zile, ministrul de Externe, Constantin Argetoianu, l-a informat pe Gheorghe Davidescu, ministrul Romaniei la Moscova, despre incidentele din Herţa şi despre faptul că trupele sovietice „au trecut mai departe cu 11 km. de linia de demarcaţie, pretinsă de URSS”, cerandu-i să intervină pe langă guvernul sovietic „să ia măsuri urgente pentru conducătorilor militari sovietici”.
MinistrulGheorghe Davidescu a fost primit de V.M. Molotov, tot la 29 iunie, orele 17.30 (ora Moscovei) şi, in cursul convorbirii, l-a informat şi despre cele petrecute la Herţa. El a subliniat că Herţa era „un vechi teritoriu romanesc, aparţinand Romaniei incă inainte de războiul din 1914” şi că „problema are o mare importanţă pentru opinia publică romanească”. Şeful diplomaţiei sovietice a replicat că diplomatul roman nu luase harta care insoţea nota ultimativă sovietică din 26 iunie, astfel că nu cunoştea linia de
demarcaţie din teren.Nu excludem posibilitatea ca, pe harta din 26 iunie, ţinutul Herţa să
nu fi fost inclus in teritoriul sovietic, iar intre timp, harta să fi fost schimbată pentru a „justifica” raptul teritorial. Intrebarea capitală pentru noi este: de ce militarii sovietici au
recunoscut iniţial că au intrat in ţinutul Herţa din greşeală.
Cartea istoricului rus Mihail Meltiuhov Osvoboditelnîipohod Stalina Campania eliberatoare a lui Stalin, aduce o informaţie de cel mai mare interes pentru cunoaşterea
imprejurărilor in care URSS a anexat ţinutul Herţa.
Inainte de a o prezenta, să precizăm că volumul lui Mihail Meltiuhov este
preţios prin baza documentară, dar, in ceea ce priveşte interpretarea, autorul a rămas prizonierul vechilor clişee ale istoriografiei sovietice (am spune chiar staliniste), aşa cum se
poate constata şi din titlu. Aflăm acum că, a doua zi, după demersul lui Gheorghe Davidescu. Statul Major General sovietic a cerut şefului de Stat Major al Frontului de Sud, N.F. Vatutin, să comunice, pană la orele 14, o evaluare a importanţei ţinutului
Herţa din punct de vedere militar şi economic. Evaluarea suna astfel: „Herţa nu are o insemnătate deosebită din punct de vedere economic.
Din punct de vedere militar, raionul Herţa, prin dispunerea sa pe malul de sud al raului Prut, ocupă o poziţie de comandă asupra raionului Novoseliţa (staţie de cale ferată), constituie un nod de drumuri şi un punct intărit. De aceea, este necesar ca raionul Herţa să se afle in mainile noastre”. Toate demersurile ulterioare ale guvernului roman in privinţa ţinutului
Herţa au fost respinse de guvernul sovietic. Acum ştim de ce!
In lumina acestei noi informaţii, credem că:
a) trupele sovietice au intrat, intradevăr, din greşeală in ţinutul Herţa;
b) guvernul sovietic a avut ezitări in privinţa acceptării demersului guvernului roman;
c) evaluarea insemnătăţii militare a ţinutului Herţa a decis guvernul sovietic să păstreze acest ţinut romanesc.
Autor:Acad Florin Constantiniu
Sursa:Revista Clipa- Magazinul actualitatii culturale romanesti
|
| |
| |
