Pământ cu adânci rădăcini în istorie
Raionul Herţa este cel mai tânăr raion din regiune. Conform hotărârii Radei Supreme a Ucrainei nr. 1942-XII din 6 decembrie 1991, după o lungă perioadă de anonimat, ţinutul nostru a devenit din nou o unitate administrativă în cadrul regiunii Cernăuţi.
Istoria a lăsat urme adânci despre aceste meleaguri încă din secolele III-V. În perioada anilor 1776-1788 ia naştere ţinutul cu centrul în oraşul Herţa.
Primele atestări documentare despre localităţile raionului sunt datate:
Herţa - 20 decembrie 1437 ca sat, 1672 - or. Herţa (târgul Herţei);
Molniţa – 29 iunie 1400;
Târnauca – 20 aprilie 1660.
Hreaţca – 1772-1773, satul fiind pe teritoriul Mănăstirii Sf. Spiridon, inclus în plasa Herţei din anii 1926-1932.
Ţânteni – 1774, în anii 1926-1932 inclus în componenţa comunei Hreaţca, plasa Herţa.
Fundoaia – 1774 (moşia lui Vasile Holban), în anii 1926-1932 a făcut parte din comuna Hreaţca, plasa Herţa.
Lunca - denumirea apare în documente din secolul XIX (date concrete nu s-au stabilit).
Ştreanga - în anii 1926-1932 a făcut parte din comuna Hreaţca, plasa Herţa.
Prisaca - în anii 1926-1932 a fost încadrată în comuna Lunca, plasa Herţa.
Ostriţa - 25 aprilie 1472, până în anii 1940-1941, face parte din judeţul Cernăuţi.
Ţureni - 1926-1932 - comuna Ţureni a fost inclusă în plasa Valea Cosminului.
Lucoviţa - 3 aprilie 1488, în perioada 1772-1773 a luat naştere Lucoviţa de Sus şi Lucoviţa de Jos, în anii 1926-1932 făceau parte din comuna Horbova;
Movila - din anul 1774 făcea parte din teritoriul moşiei lui Andrei Herţan (Movila Herţei);
Mogoşeşti – 1633.
Celelalte localităţi sunt menţionate începând cu anul1500.
Documentele istorice ne mărturisesc că ţinutul Herţa în anul 1864 a devenit plasa Herţei, care a existat până în anul 1940.
Centrul plasei Herţa a fost oraşul Herţa, una din cele mai vechi localităţi.
Primele date despre oraşul Herţa au apărut în prima jumătate a secolului XV. Dinspre cnezatele ruseşti de sud pe aici erau trasate căile comerciale spre Dunăre, Marea Neagră prin Carpaţi spre Europa Centrală.
Până în anul 1672 Herţa era menţionată ca sat, în acelaşi an pe teritoriul ţinutului au fost create centre comerciale în oraşul Herţa (târgul Herţa) şi satul Mamorniţa.
Până la sfârşitul secolului al XVII-lea în oraş funcţiona o singură şcoală.
În anul 1794, lângă Biserica Sf. Gheorghe, a fost deschisă încă una. În anul 1822, în oraş a fost deschisă prima farmacie, în anii 1798-1808 a fost construită, de către familia Holban, biserica; în anul 1832 a fost deschisă judecătoria, primul judecător fiind Petru Asachi, fratele scriitorului iluminist, Gheorghe Asachi.
În anul 1830 în oraş funcţionau trei magazine, două puncte de colectare a pâinii, două crâşme, o frizerie, un atelier de croitorie.
În acea perioadă în oraş locuiau mulţi evrei, care practicau comerţul.
În anul 1884 în Herţa a fost deschis un oficiu poştal, a fost instalat primul telefon.
În ţinutul Herţa s-au născut, au locuit şi au lucrat scriitorul Gheorghe Asachi (1788-1869), pictorul Paul Verona (nepotul lui Artur Verona) 1897-1966), scriitorul Gheorghe Sion (născut la Mamorniţa) – 1822-1892, profesorul-filolog Vasile Bogrea (1881-1926) (Târnauca).
În august 1940, în legătură cu formarea regiunii Cernăuţi, au fost formate raioane, printre care şi raionul nostru cu centrul în oraşul Herţa.
În noiembrie 1940, a fost constituit Consiliul Raional Herţa, preşedinte devenind Bandurko Kuzma Semenovyci, locţiitor - Studenov I. G.
De asemenea, a fost constituită primăria oraşului Herţa, preşedinte al Consiliului Orăşenesc fiind Gulkin Iacob Titovici, locţiitor – Petru Istrati, secretar – Ion Gavrilovici Ciornei.
În oraş pe atunci funcţiona o uzină de cărămidă, combinatul de unt, combinatul de produse alimentare, o filială a gospodăriei de stat pentru cultivarea sfeclei de zahăr din Cernăuţi, o şcoală medie (cu predare în limba ucraineană), o şcoală-internat (cu predare în limba română), Casa de Cultură, Biblioteca, Palatul pionierilor, Spitalul, un punct veterinar, o brutărie, şapte scuare şi un iaz.
Oraşul Herţa a avut statut de centru raional până în luna ianuarie 1963. În luna ianuarie raionul a fost lichidat ca centru administrativ. Toate localităţile au intrat în componenţa raionului Hliboca. În ianuarie 1968, conform unei hotărâri a Consiliului Regional, în oraş a fost construită şi deschisă Fabrica de confecţii „Prut”, care funcţionează până-n prezent.
La 6 decembrie 1991 raionul Herţa a fost reînfiinţat.
Din punct de vedere geografic, raionul e situat pe malul drept al râului Prut şi ocupă suprafaţa de 0,308 mii m.p., populaţia constituie 32,4 mii persoane, 91,5% din populaţia raionului sunt români, 5% – ucraineni, 2,3% – moldoveni, 0,9% – ruşi, 0,3% - alte naţionalităţi.
Din componenţa raionului fac parte or. Herţa şi 23 localităţi, unite în 13 consilii săteşti şi unul orăşenesc.
Raionul se mărgineşte cu raioanele Noua Suliţă şi Hliboca. Pe teritoriul raionului trece Frontiera de Stat cu România pe o linie de 25 km, segment deservit de efectivul celor două pichete de grăniceri la Movila şi Culiceni, există un punct de trecere în România la Proboteşti.
Pe teritoriul raionului avem câteva zone de odihnă. Funcţionează parcul de schi la Horbova, la Hreaţca sunt trei izvoare de apă minerală, aici e planificat să fie construit un sanatoriu.
Principala ramură a economiei este sectorul agrar. În ultimii ani, în Complexul agroindustrial se dezvoltă sectorul privat. Întreprinderile „Kolos”, Fabrica „Prut”, Firma „Piko-invest” sunt nucleul industriei în raion.
În raion activează 23 cluburi, 25 biblioteci, două şcoli muzicale cu o filială, o şcoală de pictură, trei şcoli de arte.
Se mândreşte raionul cu renumitele colective populare „Alunelul”, orchestrele „Valea Prutului” (Horbova), „Plaiul Herţei” (Herţa), Teatrul popular „Mioriţa” (Horbova) şi alte colective de artişti amatori.
În raion activează 32 de şcoli generale şi Liceul raional „Gh. Asachi” din Herţa.
Sfera medicală o reprezintă Spitalul raional, Spitalul din Mogoşeşti, cinci ambulatoare în localităţile Horbova, Ostriţa, Buda Mare, Molniţa, Ţureni şi 12 puncte medicale.
Din anul 1994 funcţionează Mănăstirea Înălţarea Domnului din Bănceni, cunoscută departe de hotarele regiunii. Datorită părintelui-stareţ, arhimandritului Longhin (M. V. Jar), în anul 2000 a fost pusă temelia, iar în 2002 dat în exploatare Orfelinatul din Molniţa, unde astăzi sunt educaţi 256 copii-orfani şi copii lipsiţi de tutela părintească.
În raion activează 43 comunităţi religioase, 32 biserici, 9 case de rugăciuni, avem monumente de istorie, arheologie şi cultură: Biserica Sf. Dumitru (1757), s. Lucoviţa; Biserica Sf. Arhangheli (1796), s. Ţureni; Biserica Sf. Spiridon (1807), or. Herţa; Biserica Uspensca (1891), s. Ostriţa; Biserica Sf. Dumitru din secolul XVIII – Bucovca (Poieni), Biserica lui Ştefan cel Mare (1440) – Movila. De asemenea, ne înfrumuseţează oraşul Herţa chipurile monumentale ale clasicilor Gh. Asachi şi Mihai Eminescu.
Resursele naturale de bază ale raionului sunt pământul şi pădurile, există mari rezerve de argilă pentru dezvoltarea industriei de cărămidă, prundiş.
Pe parcursul a 20 de ani de la înfiinţarea raionului, ceea ce reprezintă o vârstă tânără, puterea locală a depus mult efort la dezvoltarea social-economică a raionului, sperăm că în viitor el se va dezvolta şi mai mult.
Un moment, însă, rămâne cert şi indiscutabil - cel mai tânăr raion din regiune e cu adevărat pământ cu vechi tradiţii strămoşeşti
Elena CROITORU,
şefa Secţiei de Arhivă din cadrul ARS Herţa
|
