Joi, 28.03.2024, 18:15
Principală | Înregistrare | Logare Bine aţi venit Vizitator | RSS
Formularul pentru autentificare
Vkontakte
Мы в Контакте
Calendar
«  Ianuarie 2012  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
      1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031
Arhiva materialelor
Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 151
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator
  • Principală » 2012 » Ianuarie » 20 » File de istorie
    11:22
    File de istorie
    Din istoria satului Movila
    Satul Movila, ca localitate rurală, este situat din punct de vedere geografic la Est de orăşelul Herţa, fiind despărţite doar de pârâul Herţuşca şi pare chiar o continuare a Herţei.
    Analizând toponimica satului, aflăm că Movila este compusă din trei părţi:
    Movila – centru care este situat la poalele înălţimii, la Est de Herţa, ce predomină deasupra Herţei ca o înălţime de unde apar în zări depărtate înălţimile satului Culiceni, Horodiştea (Cetăţuia), dintre satele Târnauca şi Hreaţca şi Ţeţina de lângă Cernăuţi, precum şi alte puncte dominante teritoriului din jur.
    Slobozia – aşezare unde s-au stabilit cu traiul ţăranii răzeşi care au fost împroprietăriţi din moşia şi, respectiv, parohia Herţa;
    Hodorogeni – cătun situat peste dealul ce predomină deasupra Movilei-centru, spre Est. Este populat cu mult mai târziu decât celelalte părţi ale satului. Denumirea provine de la familiile Hodorog – posesoare ale pământurilor de acolo. În prezent acest cot de sat este pe cale de dispariţie, având doar şapte case.
    Analizând vechimea localităţii şi a bisericii din sat, ce sunt considerate ca anexe ale moşiei Herţa şi filială a parohiei Herţa, aflăm următoarele: Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Movila Herţei a fost ctitorită de familia Herţeanu – familie veche de boieri din Herţa. Astfel, mărturii documentare ale vechimii acestei biserici (monument istoric medieval) pot fi considerate şi zapisele medievale emise de Cancelaria Scaunului Moldovei, în care sunt menţionaţi ascendenţii lui Iordache Herţeanu – proprietar al localităţii Movila.
    În materialele recensământului populaţiei Moldovei din anul 1774, localitatea este atestată ca Movila Herţei, moşia lui Andrei Herţan, ce avea 18 case.
    Lucrarea „Împărţirea administrativă a României” din anul 1926 nu include în sine localitatea Movila, deoarece era inclusă în componenţa Herţei ca suburbie.
    Conform legendei, denumirea Movila este legată de domnia lui Ştefan cel Mare. Bătrânii vorbesc că după 11 ani de domnie, cam prin anul 1468, Ştefan-Vodă a dus o luptă înverşunată pe aceste meleaguri cu turcii. (Este posibil să fi fost şi alţi năvălitori - n.n.). În timpul luptei, calul domnitorului a fost ucis, iar Ştefan-Vodă era în primejdie. Aceasta s-a petrecut în văzul unuia din ostaşii domnitorului, care imediat i-a propus lui Ştefan calul său. Dar, deoarece domnitorul era mic de statură şi nu putea urca în şa fără scară, ostaşul s-a făcut o moviliţă pe care a urcat Ştefan-Vodă. Încălecând în şa, Domnitorul i-a spus că dacă va scăpa viu din această luptă, îl va răsplăti boiereşte.
    După biruinţă, Ştefan cel Mare l-a căutat pe ostaşul curajos care s-a dovedit a fi Aprodul Purice. Pentru aceasta domnitorul i-a dăruit viteazului ostaş aceste pământuri şi din Purice îl numeşte Movilă, de la numele căruia se zice că a provenit denumirea satului.
    Dacă cercetăm istoria războaielor duse de Ştefan cel Mare, vedem că după fiecare campanie militară, Domnitorul Moldovei pe locul izbândei construia o biserică. Că Ştefan-Vodă ar fi luptat pe aceste locuri şi că  legenda despre Aprodul Purice-Movilă a fost o realitate, ne vorbeşte monumentul arhitectural medieval caracteristic bisericilor din Moldova de pe vremea lui Ştefan cel Mare, care este construită la Movila, în Slobozia, pe deal. În interiorul bisericii, pe pereţii dinspre răsărit, în prezent cu greu se observă rămăşiţele unui portret  în vopsea roşie-neagră – culoare frecventă în secolele XV-XVII. Bătrânii vorbesc că acela ar fi fost portretul lui Ştefan cel Mare. Din Biserică ar fi fost şi o trecere subterană pentru comunicarea cu lumea exterioară în caz de asediu. În prezent această trecere s-a prăbuşit.
    După mult amar de vreme şi izbelişte, ajunsă aproape la o demolare totală, în prezent (anii 2007-2008), cu puterile proprii ale oamenilor iubitori de Dumnezeu, Credinţă şi Neam, acest sfânt lăcaş este reacoperit şi se află în curs de renovare.
    Deci, Movila ca sat al moşiei Herţa are aceeaşi vechime ca şi Herţa, care este atestată documentar pentru prima oară, împreună cu moşiile satelor Tărăsăuţi şi Dinăuţi într-un hrisov de la 20 decembrie 1437 (6945 de la facerea lumii) de către domnitorul Moldovei Ilie, fiul lui Alexandru cel Bun.
    Cu timpul, populaţia Movilei şi vechea bisericuţă din Slobozia devine neîncăpătoare. În Movila-centru, pe toloaca situată la Sud-Est de Slobozia, prin bunăvoinţa proprietarilor de moşie, prin secolul XVII se construieşte o bisericuţă din lemn, destul de încăpătoare. O perioadă de timp au lucrat ambele biserici şi pe lângă fiecare din ele există cimitire aparte. Pe parcursul anilor Biserica din Slobozia suportă două cutremure de pământ. După ultimul cutremur ajunge în stare avariată şi este închisă. O parte din enoriaşii din Slobozia mai frecventează Biserica din Herţa, care din anul 1794 devine Domnească, şi Biserica din Movila-centru.
    Între anii 1902-1928 Movila a fost unitate administrativ-teritorială aparte. Deci, trebuia să aibă şi o biserică mare din zid în locul celei de lemn, care era aşezată pe teritoriul moşiei lui Panaite Cazimăr-Ţintă, decedat în 1887 şi apoi a lui Gorgaramin Verona. Către anul 1908 descendenţii acestora permit proprietarei moşiei Toloaca (parte din satul Hreaţca) Mariei Gh. Stârcea (1829-1913), născută Răuţ, lui Iorgu A. Răuţ (1837-1908) proprietar al moşiei Beceşti şi maiorului Haralambie Miloş, născut la Tecuci în anul 1853, să construiască din cărămidă Biserica Adormirea Maicii Domnului la Movila-centru, în locul celei din lemn. Construirea a început în anul 1908 cu munca neobosită a bunului creştin H. Miloş şi cu concursul comunei Herţa. S-a finisat şi a fost sfinţită în anul 1923,  scrie pe placa funerară aşezată în pridvorul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, unde sunt înmormântaţi aceşti trei ctitori ai Bisericii: Maria Gh. Stârcea, Iorgu A. Răuţ şi Haralambie Miloş. Tot acolo, pe placa funerară, este scris că H. Miloş a fost sergent în Războiul de neatârnare a României (1877-1878), căpitan în 1913 (Războiul cu Bulgaria), maior în Marele Război 1916-1918. La Herţa dumnealui mai era numit şi bunul Badea, probabil pentru faptele sale bune. Tot în anul 1908, prin stăruinţa lui H. Miloş, la Herţa se începe construirea unei şcoli. În centrul holului din această şcoală sunt înveşnicite cuvintele: „Antreprenor – capitan Miloş”. Clădirea reprezintă interes ca obiect arhitectural al vremii şi în continuare funcţionează ca şcoală.
    În cimitirul Bisericii Adormirea Maicii Domnului la Movila sunt înmormântaţi bunicul şi părinţii fostului ambasador al României în Franţa, apoi mai târziu ambasadorul Ordinului din Malta la Bucureşti, domnul Ion Şoneriu. Tot în acest cimitir se află mormântul comun al celor 14 persoane împuşcate pe graniţă de către sovietici în anii 1940-1941, pentru faptul că au încercat să fugă în Patrie din „raiul sovietic”. Pe mormântul acestor 14 victime, în anul 1998 Alianţa Creştin-Democratică a Românilor din Ucraina împreună cu Societatea Civică „Tricolorul” au ridicat un monument funerar.
    Din satul Movila, care este aşezat vis-a-vis de Frontiera de stat cu România, la 13 iunie 1941 au fost deportaţi în Siberia 44 de persoane. Sătenii le-au ridicat în faţa Bisericii un monument funerar.
    După cum vedem din cele expuse mai sus, Movila Herţei are o istorie bogată şi demnă de studiat, a fost martorul necontenit al istoriei românilor. Acest colţişor de rai a dăruit lumii mulţi oameni talentaţi.
    Dumitru GHIVIREAC,
    profesor de istorie la Liceul raional „Gh. Asachi”
    (Va urma)
    Vizualizări: 1149 | Adăugat de: Herta | Rating: 5.0/1
    Total comentarii : 0
    Prenume *:
    Email *:
    Cod *:
    Copyright MyCorp © 2024
    Creaţi un website gratuit prin uCoz