O viaţă de cântec
 E ca şi cum ar coborî cu magi în strai de îngeri, cu lumina lină a zorilor în ochii abia mijiţi, dar mai mult rătăciţi într-o lume de dor. Şi, totuşi, de ce e atât de durut acest cântec pre nume Folclor?!
Despre Nicolae APETRACHIOAIE, un om înzestrat cu har şi talent ieşit din comun, mi-aş permite să vorbesc cel puţin în câteva ipostaze.
Nu voi greşi afirmând că în prezent domnul Nicolae este pe un punct culminant în cariera sa de cântăreţ şi lucrător în sfera culturii.
Prin sensibilitatea sa ieşită din comun, cântăreţul N. Apetrachioaie a câştigat faima celor mai de seamă interpreţi de muzică populară nu numai în raion, ci departe de hotarele regiunii.
Este originar din satul Mogoşeşti, o vatră românească cu obiceiuri din străbuni, unde locuieşte şi acum.
După absolvirea Şcolii medii din sat, şi-a continuat studiile la Şcoala de Arte „S. Vorobchievici” din Cernăuţi, i-a avut ca profesori pe Nina Kamenkova, Iurie Surăuţ, Nicolai Pupcenko şi alţi maeştri în coregrafie.
În anul 1989 a fost încorporat în armată, şi-a făcut serviciul militar în termen în oraşul Tallinn (Republicile Baltice). A avut ocazia să fie inclus în Ansamblul de cântece şi dansuri a Casei Ofiţerilor din acel oraş. A cântat la chitară, vocal, a participat la cercul de dansuri din unitate.
În anul 1991 a fost incadrat în grupul de pază a telecentrului din Vilnius, fiind rănit la picior şi eliberat cu trei luni înainte de termen din rândurile armatei active.
S-a întors din armată la Şcoala de Arte din Cernăuţi, pe care, în anul 1992, a absolvit-o cu succes.
A lucrat un timp metodist la Casa de cultură Hliboca, a fost şef de club în satul Mihoreni. Din anul 1995 devine director al Casei de creaţie pentru copii şi tineret din Mogoşeşti.
L-am întrebat pe domnul Nicolae, de unde, totuşi, vine acel început de cântec popular. Răspunsul a fost următorul: la vârsta de şapte ani tata mi-a procurat un acordeon.
Profesorul de muzică Gheorghe Budeanu a format o orchestră de muzică populară din elevii şcolii. A fost inclus în orchestră şi Nicolae, apoi părinţii i-au procurat o chitară electrică.
Pe atunci, conducător artistic al clubului din sat era Constantin Apachiţei, un mare amator de cântece şi obiceiuri populare.
După cum mi-a mărturisit domnul Nicolae, profesorul de matematică Mihail Şodrângă, i-a prezis încă de pe băncile şcolii, că va deveni cu timpul lucrător în sfera culturii. Aşa şi s-a întâmplat.
Domnul Nicolae a participat la zeci de concursuri raionale, regionale, republicane, internaţionale.
Dintre trofeele internaţionale putem numi primele locuri la festivalurile „Ofrandă a sunetului” (2008, Iaşi), „Din bătrâni, din oameni”, „În grădina cu flori multe” (2010, Cernăuţi), „Ciocârlia” (2011, România).
A cântat pe scenele din Herţa, Cernăuţi, Kiev, Suceava, Rădăuţi, Bucureşti.
În ianuarie anul curent a participat la „Malanca Bucovineană”, Cernăuţi. Copiii din Mogoşeşti au fost premiaţi.
Domnul Nicolae a cântat deseori cu Orchestra „Plaiul Herţei” (conducător artistic, maestrul Ilie Crâşmaru).
În anul 2009, în Palatul Academic din Cernăuţi, dl Nicolae a fost menţionat ca cel mai bun solist al anului în regiune.
În anul 2011 a fost menţionat ca cel mai bun lucrător al culturii de la sate, la Herţa ocupând locul întâi, la Cernăuţi – locul doi.
Cele mai preferate cântece din repertoriu sunt melodiile „Dragostea dacă n-ar fi”, „Nevasta mea frumoasă”, „Fata tatei” ş.a.
Pe parcursul a zeci de ani de activitate scenică a fost menţionat cu 50 diplome de onoare!
La Casa de creaţie din Mogoşeşti activează şase cercuri (dramatic, vocal, vocal-instrumental, de dansuri, orchestră de instrumente populare). Toate numără circa 30 de copii şi tineri.
În sat funcţionează o filială a Şcolii de Muzică din Herţa. Printre cei mai iscusiţi muzicanţi se numără Valeriu Şodrângă (trompetă), Serghei Carauşu (saxofon), Cristian Pavel (trompetă), Artiom Posteucă (acordeon).
Domnul Nicolae e un mare amator de glume, iubeşte viaţa şi totul ce e frumos.
Împreună cu soţia Severina, profesoară la Şcoala medie din sat, autoare de texte muzicale, a crescut şi educat o singură fiică – Anişoara. Părinţii doresc s-o vadă o mare cântăreaţă de muzică populară.
În ajunul sărbătorii profesionale, îi dorim domnului Nicolae să stea şi în continuare de veghe la rădăcinile eterne ale Folclorului.
Viorel GHIBA
În imagine: dl director N. Apetrachioaie.
|
