Sâmbătă, 24.08.2019, 01:46
Principală | Înregistrare | Logare Bine aţi venit Vizitator | RSS
Formularul pentru autentificare
Vkontakte
Мы в Контакте
Calendar
«  Septembrie 2012  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Arhiva materialelor
Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 149
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator
  • Principală » 2012 » Septembrie » 21 » Sărbătoare de suflet
    10:18
    Sărbătoare de suflet
    O altă limbă mai frumoasă nu-i...
    Duminică, 9 septembrie, la Cernăuţi a avut loc Sărbătoarea Naţională „Limba Noastră cea Română - 2012”, ediţia a XXIII-a
    Deja al doilea an Sărbătoarea Naţională „Limba Noastră cea Română” a început cu o prezentare de carte românească, apărută pe parcursul unui an. La ora 10.00 sediul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a găzduit autorii veniţi să-şi prezinte noutăţile editoriale, profesori de limba şi literatura română din multe şcoli ale regiunii, oameni de cultură, amatorii cuvântului scris. Un cuvânt de salut a rostit în faţa celor prezenţi doamna Tatiana Popa, Consul General al României la Cernăuţi. În continuare, dl Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii, a oferit cuvântul autorilor Simion Gociu, Dumitru Covalciuc, Mihai Prepeliţă, Lucia Olaru Nenati (Botoşani), Mircea Irimescu (Rădăuţi), Taţiana Vlad-Guga (Vatra Dornei), Gheorghe Şodrângă, care au vorbit despre volumele recent apărute. Dl Constantin Dascaliuc, noul şef al redacţiei de limbă română a Editurii Didactice „Svit” din Lvov, a demonstrat câteva manuale în limba maternă, recent ieşite de sub teascurile tipografice. Sperăm că în viitor aceste prezentări să devină o tradiţie şi ea să se transforme într-un târg de carte cu participarea autorilor şi editorilor de carte românească de pretutindeni.
    După prezentarea noii vitrine editoriale, mulţimea de intelectuali de diferite profesii de pe ambele emisfere ale Bucovinei, precum şi de pe alte meridiane mioritice, s-au adunat la statuia Marelui Eminescu pentru a-i aduce un omagiu prin depunerea buchetelor, coroanelor şi jerbelor de flori la picioarele-i care l-au purtat pe străzile vechii urbii.
    Apoi, chiar în amiaza zilei, când răcoarea toamnei totuşi nu se dădea bătută de soarele ce nu mai avea putinţa să urce chiar în zenit şi care după canicula verii nu era altceva decât harul lui Dumnezeu, sutele de români s-au întrunit în Palatul Academic din Cernăuţi pentru a-şi umple adâncul plămânilor cu oxigenul limbii materne, adică a celei române.
    Prezentatorii sărbătorii, Daniela Bâcu şi Adrian Costea, au adresat sălii arhipline primele versuri, care au venit ca un moto al marii zile de sărbătoare:
    Mai dulce şi mai bună decât toate
    E pentru mine limba mea
    Şi pentru tine limba ta,
    Şi pentru dânsul – limba lui –
    O altă limbă mai frumoasă nu-i
    Din care omul cântecul îşi scoate.
    Cântecul care izvorăşte din adâncul sufletului nici că poate fi într-o limbă străină, ci numai în acea maternă.
    De data aceasta primii au fost invitaţi în scenă membrii Corului „Fiii Arboroasei” de la Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Iordăneşti, limba cântecului şi rugăciunii lor fiind limba română. Şi aceasta ei au demonstrat-o interpretând cântecele „Limba noastră” de Alexe Mateevici, „Mult e dulce şi frumoasă” de George Sion şi  „Românul” de Ciprian Porumbescu. Sub bagheta părintelui-diacon Vasile Pojoga, „Fiii Arboroasei” au uns inimile celor prezenţi în sală cu alifia cântecului patriotic românesc.
    Cuvântul de deschidere l-a rostit domnul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, care în discursul domniei sale a vorbit despre realizările Societăţii, despre importanţa şi perspectivele limbii române devenite o limbă fără care diadema familiei europene ar fi incompletă. În particular, V. Bâcu a mulţumit Catedrei de filologie română şi clasică, decanului Boris Bunciuk şi rectorului Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci” din oraş Stepan Melniciuk, pentru mărirea numărului de burse finanţate de buget la specialitatea limba şi literatura română (de la 12 la 17).
    Nu a rămas fără atenţie nici Legea Ucrainei cu privire la limbile regionale, fapt susţinut în unanimitate de participanţii la sărbătoare.
    Preşedintele Consiliului Regional, Mihail Gainiceru, în discursul său a menţionat că în regiune există toate condiţiile pentru dezvoltarea culturilor naţionale.
    Domnul consilier Ioan Abutnăriţei, a dat citire mesajului de salut din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava Cătălin Ioan Nechifor.
    Parlamentarul român Mircea Irimescu, preşedintele Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, a înmânat diplome cu prilejul a 150 de ani de la înfiinţarea acesteia.
    În faţa celor prezenţi au ţinut discursuri şi au adresat mesaje de salut scriitorii şi publiciştii Dumitru Covalciuc, Vasile Tărâţeanu, Mihai Prepeliţă, Lucia Olaru-Nenati, Nicolae Toma, Iurie Levcic, Paraschiva Abutnăriţei, care în calitate de preşedintă a filialei „Arboroasa” din Vatra Dornei a Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, nu pentru prima dată vine cu delegaţii solide la sărbătoarea de la Cernăuţi. E un gest excepţional.
    În discursul său, profesorul universitar Gheorghe Jernovei a vorbit despre perspectiva limbii române ca limbă europeană. Mai mult decât atât, la limba română s-au înscris studenţi din regiunile Lvov, Doneţk, care doresc să posede limba noastră.
    Între cuvântări cei prezenţi au fost bucuraţi cu numere artistice.
    Nicolae Mintencu este un adevărat păstrător şi apărător al limbii materne, semănând pe parcursul a câtorva decenii în inimile ucenicilor săi sămânţa demnităţii şi a conştiinţei naţionale. Acest rapsod, profesor şi adevărat român din satul Voloca, a interpretat cântecele „Bucovină, plai de dor” şi „Ciobănaşul”.
    Pentru prima oară la sărbătoare a participat doamna Gheorghina Pascal, rapsod popular din Ropcea, raionul Storojineţ, precum şi tânărul interpret, originar din acelaşi sat, Ilie Caraş. Acesta este deja un nume de referinţă în lumea muzicii populare româneşti. A fost admis la Liceul de Artă din Botoşani, iar mai apoi la Conservatorul "George Enescu” din Iaşi, după absolvirea căruia se angajează în Ansamblul de muzică populară „Ciocârlia” din Bucureşti. Ilie Caraş, laureat a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor românesc, se bucură de mare popularitate în mijlocul interpreţilor consacraţi, care îi apreciază talentul şi repertoriul autentic.
    Lista talentaţilor ropceni nu se încheie aici. Victoria Costinean şi Ansamblul „Izvoraş” pe care îl conduce a impresionat sala cu compoziţia „Pentru ea”, care este, de fapt, un omagiu limbii române.
    A îmbogăţit programul cu două piese tânărul interpret de muzică uşoară Alexandru Tărâţeanu.
    Anul acesta tânărul interpret, după ce a câştigat Concursurile naţionale de muzică uşoară de la Dorohoi şi Bârlad, a câştigat şi dreptul de a reprezenta România la unul dintre cele mai mari şi renumite Festivaluri muzicale internaţionale cum este "Slavianskii bazar” de la Vitebsk, Bielarusi, unde s-au confruntat cei mai talentaţi interpreţi din 21 de ţări ale lumii. Acum Alexandru se pregăteşte pentru alte confruntări artistice europene de mare prestigiu.
    Nu a lipsit din scenă nici arta declamativă. Scriitorul bucovinean din Rădăuţi Emil Ianuş, care a recitat nemuritoarea „Mioriţă”, a făcut să lăcrimeze sufletele.
    Studenta anului întâi de la Catedra de filologie română şi clasică, Ana-Maria Şapcă, a oferit o întâlnire cu nemuritoarea creaţie a poetului nepereche – Mihai Eminescu. Recitând „Când amintirile” ea s-a bucurat de aplauze furtunoase. Nu a rămas fără atenţie la acest capitol nici tânărul Dumitru Ungureanu, elev în clasa a 6-a la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi, care a fost unul dintre debutanţii la sărbătoare.
    Această manifestare ar fi fost incompletă, dacă lipseau din scenă deja binecunoscuta interpretă de cântece populare Laura Erhan şi renumitul interpret Călin Brăteanu ambii veniţi de la Suceava, care în final „au întins o horă mare” cu întreaga sală.
    Preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, Vasile Bâcu, şi vicepreşedintele acesteia, Nicolae Şapcă, le-au înmânat tuturor artiştilor Diplome de onoare a Societăţii.
    Limba este cel mai de preţ tezaur pe care ni l-au lăsat strămoşii noştri. Datoria noastră este ca s-o păstrăm şi s-o transmitem mai departe generaţiilor viitoare. E un mare păcat dacă o uităm, dacă ne este ruşine de ea, dacă suntem indiferenţi atunci când cineva ne-o înjoseşte.
    Dumitru CODOVICI
    Fotografii de Nicolae HAUCA

    Către Consiliul Regional Cernăuţi
    Domnului Preşedinte Mihail Gainiceru
    Adresare

    În conformitate cu  art. 2 al Legii Ucrainei „Cu privire la ratificarea Cartei Europene despre limbile regionale sau minoritare” din 2003 şi a punctului 2 al articolului 7 al Legii Ucrainei „Cu privire la politica de stat în domeniul limbilor”,
    noi, membrii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, prezenţi la cea de a XXIII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, ce s-a desfăşurat în ziua de 9 septembrie la Cernăuţi,
    luând cunoştinţă de Legea Ucrainei „Cu privire la politica de stat în domeniul limbilor”,
    salutând deciziile Parlamentului şi a Preşedintelui Ucrainei, V. Ianukovyci, de a adopta şi semna acest act legislativ deosebit de important  pentru implementarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în regiunea noastră,
    solicităm Consiliului Regional Cernăuţi, deputaţilor din toate forţele politice
    -să adopte măsurile necesare pentru implementarea noii legi pe teritoriul regiunii Cernăuţi, unde populaţia românofonă reprezintă peste 10 la sută din numărul locuitorilor şi limba română are statut de limbă regională,
    -să formeze un grup de luсru pentru implementarea legii,
    -să obţină şi să dea publicităţii datele statistice oficiale ale Recensământului populaţiei din Ucraina cu privire la limba maternă pe fiecare localitate din regiunea Cernăuţi după cum prevede capitolul X „Prevederi finale”.

    Din partea:

    Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile BÂCU
    Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, Vasile TĂRÂŢEANU
    Uniunii Regionale a Societăţilor Româneşti „Pentru integrare europeană”, Petru POSTEUCĂ
    Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Aurica BOJESCU
    Asociaţiei Ştiinţifico-Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina, Aurel CONSTANTINOVICI
    Ligii Tineretului Român „Junimea”, Vitalie ZÂGREA
    Societăţii  Publice „GOLGOTA” a Românilor din Regiunea Cernăuţi - Victime ale Represiunilor Regimului Totalitar, Ilie POPESCU
    Societăţii „GOLGOTA” din oraşul Cernăuţi, Octavian BIVOLARU
    Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale, Petru GRIOR
    Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, Iurie LEVCIC
    Clubului Cultural-Sportiv „Dragoş-Vodă” din regiunea Cernăuţi, Viorica PRIDII
    Asociaţiei Cultural-Bisericeşti „Anastasia” din raionul Storojineţ, Adrian ILIUŢ
    Vizualizări: 885 | Adăugat de: Herta | Rating: 5.0/2
    Total comentarii : 0
    Prenume *:
    Email *:
    Cod *:
    Copyright MyCorp © 2019
    Creaţi un website gratuit prin uCoz