Vineri, 29.03.2024, 04:04
Principală | Înregistrare | Logare Bine aţi venit Vizitator | RSS
Formularul pentru autentificare
Vkontakte
Мы в Контакте
Calendar
«  Aprilie 2014  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930
Arhiva materialelor
Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 151
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator
  • Principală » 2014 » Aprilie » 4 » Masacrul de la Fântâna Albă
    15:40
    Masacrul de la Fântâna Albă

    ”De fapt, ar trebui să umblăm pe aici desculţi...”

    Ziua de 1 aprilie și de data aceasta a adunat sute de români și ucraineni la Varnița, în poiana de lângă satul lipovean Fântâna Albă, unde acum 73 de ani au fost masacrați doritorii de libertate, care au vrut să-și continue veacul în patria lor istorică, lăsându-și în voia soartei agoniseala de o viață. E un loc de unde cu ochiul liber se văd casele din satul vecin Climăuți, deja din țara vecină. Ajungând de data aceasta printre primii în acest loc sfințit cu sânge și lacrimi, am făcut această constatare (pentru a câta oară) împreună cu bunii noștri prieteni de la Consiliul Județean Suceava, domnii Ioan Abutnăriței și Călin Brătianu, etnograful Mihai Camilar, dl Mihai Mihăiescu-Aniuc de la primăria orașului Siret, alți colegi ziariști pe care împreună cu dl Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, i-am însoțit la fața locului.
    Ajungând aici, primul cutremur în suflet l-am simțit coborând din mașină împreună cu omul de excepție, adevăratul patriot  și domn Constantin Chirilă venit de la Iași, care mi-a zis cu un murmur în voce: ”De fapt, ar trebui să umblăm pe aici desculți...”.

    ”Presăraţi pe-a lor morminte...”

    Ca și în anii trecuți, omagierea victimelor căzute la Fântâna Albă în ziua de 1 aprilie 1941 a început cu un parastas oficiat întru pomenirea lor de protopopul de Hliboca Ioan Gorda, protoiereu mitrofor, împreună cu un sobor de preoți din satele din împrejurimi. Corul de bărbați de la Biserica Sfântul Nicolae din Voloca, dirijat cu măiestrie de Ioan Bodnar, a făcut ca înălțătoarele cântări să cutremure ființele celor prezenți și în același timp să vibreze până la Cer, pentru a fi auzite de cei care și-au pus viața pe altarul dorinței de libertate, fugind de cruzimea stalinistă. ”Veșnica lor pomenire” a făcut, de parcă la comandă, să se legene brazii înalți care sunt aidoma unui scut de apărare a crucilor și paraclisului puse pe osemintele adevăraților martiri.
    În cuvântul său de învățătură de după parastas părintele Ioan Gorda i-a rugat pe cei prezenți (în limba română și ucraineană) să nu uite de cei care au fost bestial împușcați aici de mitralierele comuniste. Să povestim despre cele întâmplate acum 73 de ani copiilor și nepoților noștri și să-i aducem aici ca să simtă și să înțeleagă și ei prețul păcii, pentru ca să nu se mai repete niciodată cele suferite de înaintașii noștri.
    Din partea conducerii regiunii și raionului, a delegațiilor din județul Suceava și a Consulatului General al României la Cernăuți, a organizațiilor obștești și, pur și simplu, a celor prezenți s-au depus coroane de flori la monument, în timp ce corul volocean impresiona cu gloriosul cântec ”Presărați pe-a lor morminte...”

    ”Momentul Fântâna Albă constituie un moment de reflecţie, un moment de cugetare”

    Mitingul de doliu a fost moderat de primarul comunei Volcineții Vechi Petro Ostaficiuc, care i-a oferit cuvântul deputatului poporului din Ucraina, dl Ion Popescu. El i-a chemat pe toți să păstreze vie memoria celor căzuți. ”Noi trebuie să facem azi tot posibilul ca să nu fie discordie între etnii, trebuie să ne stimăm reciproc, să nu creăm condiții pentru repetarea evenimentelor de acum șapte decenii”, a spus parlamentarul.
    Președintele Consiliului Raional Hliboca, dl Grigori Vanzureac, a subliniat că cercetătorii evenimentului nici până acum nu pot să spună cu precizie câte vieți omenești au fost stinse aici, dar ceea ce știm este că acest loc nu poate fi dat vreodată uitării și tragedia de aici trebuie mereu să ne îngrijoreze și să nu permitem instaurarea unei puteri dictatoriale, spre binele viitoarelor generații.
    Bogdan Pidlubnyi, primul-adjunct al șefului Administrației Raionale de Stat, a remarcat că cele întâmplate aici la începutul anilor 40 n-au fost cunoscute până la obținerea independenței statului ucrainean, iar cercetarea cazului trebuie să continue.
    Doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuți, a menționat că a devenit deja o tradiție de a veni în această zi la Varnița pentru un moment de rugăciune, pentru un moment de reculegere. ”Momentul Fântâna Albă constituie încă odată un moment de reflecție, un moment de cugetare. În 2010 Parlamentul României a adoptat o Lege care instituia o zi specială consacrată memoriei românilor uciși aici, la Fântâna Albă. Societatea civilă, instituțiile de stat din țara noastră sunt astăzi alături de dumneavoastră la această durere a întregului neam”, a spus în încheiere diplomatul român.
    Către cei prezenți s-au mai adresat președinții a două societăţi care poartă numele simbolic „Golgota”, domnii Ilie Popescu și Octavian Bivolaru. Elevi de la Pătrăuții de Jos, veniți îmbrăcați în haine naționale, au declamat versuri despre evenimentele de aici.
    Impresionante au fost dezvăluirile colonelului Petre Huțanu, în vârstă de peste 90 de ani, care din 1944 trăiește în România, dar originar este din satul Cupca. Aproape un sfert de oră s-a ținut militărește în fața microfoanelor și camerelor de luat vederi, dar și a publicului adunat, dezvăluind tragice și îngrozitoare amintiri despre acea zi fatală de 1 aprilie 1941, martor și participant al căreia a fost. Acea zi, în care sute și sute de bărbați, femei și copii și-au găsit moartea, nefiind vinovați. Cu părere de rău, Domnia sa este unul din ”ultimele documente” despre acea zi neagră din istoria Bucovinei. Și anume probabil el trebuia ascultat cu cea mai mare atenție.

    Nicolae ȘAPCĂ

    ***

    Şi a doua zi la ceremoniile de pomenire au asistat reprezentanţi ai conducerii regiunii şi raionului Hliboca, o delegaţie parlamentară de la Bucureşti, feţe bisericeşti, reprezentanţi ai Consulatului General al României la Cernăuţi, delegaţii din judeţele Botoşani şi Suceava din România.
    Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul de Storojineţ, Vasile Covalciuc, şi Preasfinţitul Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna. Apoi au răsunat cuvinte pline de durere despre evenimentele de tristă pomină din acea vreme. Preşedintele recent ales al Consiliului Raional Hliboca, domnul Grigori Vanzureac, le-a mulţumit tuturor celor care au sosit în această zi pentru ca împreună să se roage pentru mântuirea sufletelor celor căzuţi fără vină, chemându-i pe cei prezenţi să păstreze vie memoria celor masacraţi - pentru a nu permite în viitor repetarea unor asemenea tragedii. Domnia sa a reiterat că asemenea evenimente ne indică calea democratică spre consolidarea eforturilor şi spre aceea că numai pe cale democratică putem soluţiona orice probleme. Sper că aceste locuri nu vor fi uitate niciodată, iar amintirea despre martirii căzuţi aici o vom transmite nu numai copiilor noştri, dar şi ei, la rândul lor, o vor transmite copiilor şi nepoţilor. Domnul Grigori Vanzureac a făcut o comparaţie între fenomenul Fântâna Albă de la 1 aprilie 1941 şi evenimentele de pe Maidanul din Kiev, ce s-au produs peste 73 de ani, subliniind că numai datorită forţelor democratice şi raţiunii sănătoase poporul ucrainean a reuşit să evite ridicările şi deportările în masă, care riscau să se repete peste şapte decenii şi ceva.
    În discursul său de pomenire, şeful misiunii diplomatice a României la Cernăuţi, doamna Eleonora Moldovan, a subliniat că românii din nordul Bucovinei nu sunt singuri în asemenea momente, menţionând că în anul 2010 Parlamentul României a stabilit Ziua pomenirii martirilor de la Fântâna Albă. Drept dovadă a servit şi sosirea pe aceste locuri pline de memorie, în cea de-a doua zi a lui Prier, a unei delegaţii de senatori de la Bucureşti în frunte cu preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor din Senatul României, domnul Marcel Bujor, pentru a-i comemora pe acei, care au murit din simplul motiv că au dorit să-şi păstreze credinţa străbună şi dreptul de a fi liberi. Printre membrii delegaţiei parlamentare de la Bucureşti s-a numărat şi senatorul de diaspora, Viorel Badea, un bun prieten şi susţinător al românilor din nordul Bucovinei. Domnia sa a lansat o minunată idee, exprimându-şi speranţa că, „în timpul cel mai apropiat, cu ajutorul autorităţilor de aici şi de dincolo, vom putea reconstitui drumul, pe care nu le-a fost dat să-l parcurgă până la capăt fraţilor noştri”.
    Constructivă şi plină de conţinut a fost şi discuţia dintre membrii delegaţiei parlamentare române cu delegaţia Consiliului Raional Hliboca. A fost exclusă din start orice conotaţie politică. Ambele părţi au fost unanime în aceea că asemenea întâlniri trebuie să aibă loc nu numai între persoanele de rang mai înalt, ci şi între oamenii simpli.

    Dumitru VERBIŢCHI
    Fotografii de Constantin CHIRILĂ şi Nicolae HAUCA

    Vizualizări: 5090 | Adăugat de: goshasuper235224 | Rating: 5.0/1
    Total comentarii : 1
    1 heatherey18  
    0
    New project
    http://chubby.feed.bdsmsex.top/?entry.daisy
    male porn star autobiography husband porn at office normal porn chinese free olivia la roche porn star porn boko

    Prenume *:
    Email *:
    Cod *:
    Copyright MyCorp © 2024
    Creaţi un website gratuit prin uCoz