Viorel Iastremschi, şeful Administraţiei Raionale de Stat:

Problemele locuitorilor raionului sunt problemele fiecărui membru al echipei noastre

Zilele trecute s-au împlinit şase luni de când în fruntea executivului raional a venit un nou conducător – dl Viorel Iastremschi, destul de cunoscut şi ca manager în sfera agricolă, şi pe tărâm obştesc, în calitatea sa de deputat în Consiliul Regional Cernăuţi. Toate încercările noastre de a prezenta cititorilor un interviu mai amplu cu domnia sa erau amânate cu delicateţe şi modestie pentru mai târziu – încă nu avem rezultatele necesare pentru o dare de seamă. De la  bun început afirm că nu era chiar aşa, deoarece paşii întreprinşi de echipa condusă de dl V. Iastremschi demonstrau contrariul, adică o încercare de a porni pe o cale nouă, de a se rupe din mrejele fostului sistem. Ca să ne convingem de acest fapt e destul să răsfoim colecţia „Gazetei de Herţa” din perioada amintită. În dialogul de astăzi încercăm să reconstituim cele mai importante momente ale acestei scurte perioade de jumătate de an.
- Aţi venit în fruntea executivului raional într-o perioadă dificilă pentru toată ţara. Ce v-a făcut să luaţi o asemenea decizie?
- Am făcut-o conştient, cunoscând destul de bine problemele raionului. Nu puteam să procedez altfel, deoarece m-am aflat şi eu în rândurile luptătorilor împotriva fostului regim şi n-am putut să renunţ când mi s-a propus să realizez în practică ideile nobile pentru care am luptat cu toţii.
- De la ce aţi decis să începeţi, care sunt punctele strategice ale echipei nou-formate?
- Întotdeauna m-am străduit să înţeleg oamenii, adică să rezolvăm o problemă în comun, dar să conteze numaidecât pe propria lor poziţie. Aşa a apărut ideea unei întâlniri cu oamenii de afaceri ai raionului, în marea lor majoritate – reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu, ce a avut loc în sala mare a Casei Raionale de Cultură. De fapt, pe ei se ţine economia raionului. Aici sunt rezervele de completare a bugetului, crearea unor noi locuri de muncă. Însă ei au destule probleme şi ele trebuie să fie auzite. Am rămas plăcut surprins de faptul că participanţii la întâlnire au fost sinceri, n-au ezitat să-şi spună propriile opinii, să ne critice, dar, în acelaşi timp, n-au refuzat să pună umărul la urnirea din loc a carului cu probleme.
Suntem o echipă deschisă pentru colaborare. Am lansat chiar şi o deviză – nici o uşă deschisă să n-o închidem. Printre momentele importante din activitate aş numi instituirea în raion a noului serviciu medical de urgenţă, reparaţia podului de peste Prut de la Lunca, pentru care s-au alocat bani de la ministerul respectiv din Kiev, îmbunătăţirea calităţii energiei electrice odată cu instalarea unui transformator performant, în şcoli s-au făcut şi se fac mari lucrări pentru instalarea unor sisteme de încălzire de alternativă, au fost lichidate multe datorii din anii precedenţi, s-au asfaltat porţiuni de drum la Godineşti şi Herţa. Ce-i drept, starea generală a drumurilor nu poate să ne satisfacă şi ea rămâne în centrul atenţiei noastre.
- Sfera umanitară, protecţia socială, de asemenea, o vedem ca prioritară în activitatea conducerii raionului. Cred că aici e cel mai greu, deoarece problemele lovesc direct în oameni, în bunăstarea fiecărei familii. Cum reuşiţi să evitaţi aceste lovituri?
- Într-adevăr, oamenii sunt bogăţia noastră principală şi în această perioadă dificilă pentru întreaga ţară, când se reduc mijloacele bugetare, facem tot posibilul ca loviturile crizei să fie cât mai puţin simţite. Voi fi scurt – nici un lucrător din sfera bugetară a raionului la ora actuală n-a rămas fără loc de muncă, n-a fost trimis în concediu pe cont propriu, pensiile şi salariile se plătesc la timp.
- La toate acestea putem adăuga şi contribuţia raionului la ajutorarea participanţilor la Operaţia antiteroristă din estul ţării...
- E datoria noastră s-o facem. Şi vreau să le mulţumesc prin intermediul ziarului tuturor celor care au oferit o mână de ajutor. Până la ora actuală am acordat ajutoare de peste 240 mii grivne, am expediat în zona de conflict 3 autobuze, 2 automobile „UAZ”, am găzduit în raion 84 familii de refugiaţi, 51 dintre care se află la Mănăstirea „Înălţarea Domnului” din Bănceni. Sunt asiguraţi cu toate cele necesare – asistenţă medicală, cazare, copiii învaţă la şcoală, fiind asiguraţi cu transport.
- Problema extragerii prundişului din râul Prut e o problemă moştenită de la predecesorii Dumneavoastră. Ce aţi reuşit să întreprindeţi pentru rezolvarea ei?
- E o problemă dureroasă pentru mine, personală, dacă vreţi, deoarece ea afectează direct şi satul meu natal, Ţureni. Cei care extrag prundiş pe malul stâng, îşi fac drum prin apă ca să ajungă cât mai aproape de malul drept. În rezultat, apa sapă din mal şi aşa dispar hectare de pământ arabil ce aparţin gospodarilor noştri din localităţile aşezate pe malul drept al râului. Am ridicat această problemă la cel mai înalt nivel, am încercat s-o rezolvăm pe cale diplomatică, adică să ne înţelegem cu întreprinzătorii referitor la locurile de unde se poate extrage fără a se cauza daune, însă de fiecare dată constatăm nerespectarea lor. Aşa a fost şi alaltăieri când un camion pur şi simplu s-a împotmolit în Prut ziua mare, excavatorul lucra liniştit pe malul opus de Ţureni, iar alte camioane îşi aşteptau rândul. M-am deplasat imediat la locul de faţă, au fost prezenţi reprezentanţii miliţiei, locuitori ai satului. Această chestiune rămâne mereu în centrul atenţiei noastre şi vom interveni în toate instanţele pentru a opri această fărădelege împotriva naturii şi a oamenilor.

Dialog susţinut de Vasile BÂCU

În imagini: dl Viorel Iastremschi; alături de dl Vasile Gorenco, deputat în Consiliul Sătesc Ţureni, pe malul Prutului, constatând pagubele provocate din cauza extragerii nesancţionate a prundişului.