Biserica din Proboteşti: o nouă pagină după două decenii

În sâmbăta de 8 august, în satul Proboteşti, vocea clopotului sfânt chema creştinii din sat şi din alte localităţi la slujba de sfinţire a bisericii recent reparate.
Locaşul sfânt cu o istorie bogată şi interesantă a fost supus unei reparaţii capitale, ceea ce este o dovadă de bun simţ creştinesc al locuitorilor din Proboteşti, iubitori de Dumnezeu şi conştienţi de importanţa preţuirii valorilor spirituale.
Preotul paroh Constantin Costea, protoiereu-mitrofor, susţinut de comitetul bisericesc şi de toţi sătenii, a întâmpinat cu multă bucurie înaltele feţe bisericeşti care au oficiat slujba de sfinţire în acea zi.
Oaspeţii cei mai importanţi au fost Preasfinţitul  Meletie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi al Bucovinei, părintele arhimandrit Sebastian de la Mănăstirea Înălţarea Domnului din Bănceni, protoiereul mitrofor Pavel Dumitru, blagocinul raionului Herţa, şi un sobor de preoţi din majoritatea satelor raionului nostru.
A fost o bucurie şi pe pământul proboteştean, dar şi în cer, fapta oamenilor din acest sat rămânând ca model de urmat şi pentru alţi creştini, o adevărată atmosferă de sărbătoare, pentru care părintele Constantin a adus frumoase cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă: „Iubiţi creştini, cu ajutorul Tatălui Ceresc, am dus la bun sfârşit reparaţia lăcaşului sfânt din Proboteşti, ce poartă numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe fiecare în parte pentru ajutorul, voinţa şi stăruinţa depuse la îndeplinirea acestei lucrări sfinte. Vă mulţumesc pentru reparaţia bisericii înăuntru şi în afară, cu picturi cu totul, pentru schimbarea uşilor şi ferestrelor, pentru înălţarea gardului şi a porţilor, pentru reînnoirea fântânii, pentru ridicarea trapezei, pentru turnarea trotuarului etc. Nu-mi ajung cuvinte de mulţumire, dar cred că răsplata cea mare o să vă vină din cer, de la Dumnezeu.
Aduc plecăciune şi recunoştinţă Arhimandritului Longhin de la Mănăstirea din Bănceni pentru ajutorul acordat, precum şi Preasfinţitului Meletie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi al Bucovinei, şi tuturor preoţilor prezenţi, tuturor sătenilor şi oaspeţilor.
Să vă răsplătească Bunul Dumnezeu pe toţi”.
Date din istoria bisericii avem de la domnul Dumitru Scripcaru:
„De la bun început locuitorii satului Proboteşti au fost creştini cu trup şi suflet. Despre aceasta ne mărturiseşte numărul celor câteva lăcaşe sfinte care au fost ridicate în diferite părţi ale satului, în epoci diferite.
Însăşi denumirea „Proboteşti” provine de la numele mănăstirii Probota, căreia i-au aparţinut o mare parte de latifundii în zona de răsărit a actualului sat.
Prima datare istorică a satului nostru este confirmată documentar la ziua de 3 februarie 1549.
Din punct de vedere a credinţei strămoşilor noştri, secole de-a rândul ei au fost creştini şi până astăzi, doar cu mici excepţii, au rămas la fel.
Prima bisericuţă s-a aflat în zona Bucova a satului, fiind considerată ca primul loc de închinare a creştinilor proboteşteni din acele timpuri. Mai târziu în zona Ţârinea a fost ridicată o biserică mai mare cu cimitir în jur. Iar la sf. sec. XVIII, odată cu strămutarea silită a locuitorilor acestor părţi peste dealul Ghibei în cel mai înalt loc a fost ridicată o nouă biserică din lemn care a slujit până în a II-a jumătate a sec. XIX. În această perioadă populaţia satului s-a mărit şi a hotărât să ridice o nouă biserică modernă, graţie principesei Olga-Elena Sturdza-Obolenski care pe propriile sale cheltuieli a putut mobiliza creştinii proboteşteni în 1872 la construcţia unui nou edificiu al Bisericii Mihail şi Gavriil. 50 de ani în noua biserică cu un spaţiu de 34 metri pătraţi ca preot şi-a făcut datoria de paroh preotul N. Sandovici. Această perioadă este una dintre cele mai de vază în istoria satului. În 1931, tot din iniţiativa acestui preot, s-a început cu succes mărirea spaţiului Bisericii Mihail şi Gavriil până la suprafaţa de 112 metri pătraţi, cum se păstrează şi astăzi. Cu toate că nu i-a fost dat să ajungă la finalul lucrării, faptele lui şi amintirea despre el sunt vii şi până astăzi în inimile sătenilor noştri.
Urmând frumoasele tradiţii stabilite de veacuri în întreţinerea şi slujirea bisericii, sătenii noştri au hotărât să reînnoiască biserica în interior şi spaţiul din jur. Şi, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, astăzi biserica  a fost sfinţită după toate canoanele ortodoxe.
Petrecerea acestui act duhovnicesc în micul nostru sat a dovedit încă o dată că proboteştenii numai prin unire şi eforturi comune pot face lucruri măreţe şi vrednice de laude.”

Denis APETRI

În imagini: secvenţe din cadrul sfinţirii, după reparaţii, a Bisericii din Proboteşti

Fotografii de autor