Ludmila Adronic, refugiată din estul Ucrainei:
La baştina tatălui meu am găsit oameni apropiaţi, susţinere şi alinare
S-a născut, a crescut şi a trăit toată viaţa în estul Ucrainei, în oraşul Slaveansk. Acolo avea apartament confortabil în care locuia împreună cu fiul. Visa să-l vadă căsătorit, să legene nepoţeii în linişte şi pace. Însă războiul i-a spulberat visele. În urma unui tir de artilerie a rămas fără casă. Când a decis să se retragă cu puţinele bunuri şi banii economisiţi, la unul din posturi i s-a luat totul fără explicaţii. Până la urmă a decis să vină la baştina tatălui său, Ştefan, în satul Godineşti din raionul Herţa. Cu mulţi ani în urmă el a plecat în Donbas la vârsta de 15 ami.
Aici şi-a găsit o rudă apropiată – doamna Nadejda Hliboceanu, care, împreună cu soţul Roman, cunoscut antreprenor şi activist obştesc, n-au lăsat-o la nevoie şi au primit-o în casa lor.
- Le sunt recunoscătoare, deoarece au acceptat să rămân deocamdată în familie, deja mă aflu aici de un an şi trei luni. Cred că aşa mi-a fost soarta, dacă tatăl meu nu s-a întors acasă, am venit eu... Bineînţeles, mi-aş dori să am aici cuibul meu, să nu deranjez pe nimeni, dar nu am o asemenea posibilitate, dacă s-ar găsi în sat un spaţiu locativ cât de cât prielnic, m-aş bucura foarte mult. Fiul meu a rămas acolo, munceşte în oraşul Dnepropetrovsk, e foarte tânăr şi nu pot conta pe ajutorul lui, dimpotrivă, ar trebui eu să-l ajut...
Monologul doamnei Ludmila e întrerupt de dl Roman Hliboceanu:
- Deşi suntem o familie numeroasă, n-am putut s-o lăsăm fără adăpost, n-ar fi fost creştineşte. Ludmila a devenit un adevărat membru al familiei, împreună rezolvăm toate chestiunile gospodăreşti. Datorită ei am înţeles mult mai multe despre tragedia celor care au căzut jertfă războiului. Şi dacă i se va oferi un spaţiu locativ în sat, îi vom ajuta să se aranjeze.
Am prezentat doar un crâmpei din marea dramă a oamenilor destinele cărora s-au împletit cu focul istoriei. Deşi are un caracter pozitiv, el ne aduce mereu la gândul că războiul nu ne poate lăsa indiferenţi, cu toate că se derulează la o mie de kilometri. În orice moment ecoul lui poate să apară alături. Pentru a ne verifica, poate, nivelul nostru de compasiune şi omenie.
Vasile BÂCU
În imagine: doamna Ludmila Andronic, în sufragerie, alături de soţii Nadejda şi Roman Hliboceanu.
|