Olga Kobylianska — o punte ce-i leagă pe ucrainenii şi românii din Bucovina La

27 noiembrie, oraşul Gura Humorului din România i-a întâmpinat pe cei veniţi la manifestările prilejuite de împlinirea a 153 de ani de la naşterea în această pitorească localitate a ilustrei scriitoare ucrainene Olga Kobylianska. În scuarul în care se află bustul scriitoarei au intrat printr-un arc de lemn, pe care sunt încrustate Stema Ucrainei şi cea a oraşului Gura Humorului, reprezentanţi ai comunităţii ucrainene şi ai celei româneşti din judeţul Suceava şi din oraş, precum şi oaspeţi din regiunea Cernăuţi: o delegaţie din raionul Hliboca, avându-i în componenţă pe primarul Hlibocii, Grigori Vanzureac, deputatul Consiliului Raional, Gheorghe Şcrobaneţ, deputatul Consiliului Regional, Vladimir Ciobotar, pe subsemnatul, precum şi pe primarul satului Ostriţa (raionul Herţa) Vasile Ţurcan. A fost prezentă şi preşedinta Consiliului Raional Rezina din Republica Moldova, Eleonora Griur. Manifestarea a fost deschisă de primarul Marius Ursaciuc. Au fost intonate imnurile Ucrainei şi României, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire în limbile ucraineană şi română, la monument au fost depuse coşuri cu flori. În continuare au rostit cuvântări de salut către cei prezenţi şi de omagiere a personalităţii scriitoarei, Mihai Mihăiescu, expert pe problemele minorităţilor naţionale în cadrul Prefecturii Judeţene Suceava şi vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România (filiala judeţeană Suceava), Grigori Vanzureac, primarul comunei Hliboca, Ilie Savciuc, preşedintele Organizaţiei regionale a Uniunii Ucrainenilor din România, Radu Surugiu, deputat în Parlamentul României. Ei toți au remarcat că prin creaţia sa Olga Kobylianska a adus o contribuţie însemnată nu numai în literatura ucraineană, ci şi în cea universală, s-a constituit ca o punte de legătură între ucrainenii şi românii bucovineni. Discursurile vorbitorilor au fost aplaudate cu ardoare de public. Vizita delegaţiei hlibocene la Gura Humorului a avut loc la invitaţia Uniunii Ucrainenilor din România. Şi chiar dacă n-a durat mult, a avut un conţinut bogat şi interesant. În speţă, am participat şi la un şir de manifestări dedicate aniversării a 525-a a primei atestări documentare a oraşului, care au cuprins şi inaugurarea unei expoziţii de monede din perioada domniei lui Ştefan cel Mare, dezvelirea la Muzeul satului a plăcilor comemorative ale unor personalităţi de vază originare din Gura Humorului (între care, evident, şi Olga Kobylianska) şi ale tuturor guvernatorilor Ţării Bucovinei. La recepţia oferită, primarul Marius Ursaciuc le-a înmânat lui Grigori Vanzureac şi Gheorghe Şcrobaneţ medalii şi diplome. La rândul său, Grigori Vanzureac, în semn de recunoştinţă pentru invitaţia de a vizita Gura Humorului, i-a oferit primarului un cadou, iar reprezentanţilor Uniunii Ucrainenilor din România — un set de cărţi din partea şefei Direcţiei de cultură a Administraţiei Regionale de Stat, Vera Chitaigorodsca şi a activiştilor din satul Dumbrava Roşie. Şi încă un amănunt nu lipsit de importanţă: Grigori Vanzureac şi Marius Ursaciuc şi-au exprimat dorinţa reciprocă de stabilire a unor legături mai strânse între Hliboca şi Gura Humorului şi a statutului de localităţi înfrăţite. Totodată, au fost exprimate asigurări că între comunitatea hliboceană şi reprezentanţii Uniunii Ucrainenilor din România care trăiesc în judeţul Suceava se va înfiripa o strânsă colaborare în plan cultural.

Vasili GHEINIŞ

P.S. În timpul aflării mele la Gura Humorului am avut o scurtă, dar foarte interesantă întrevedere cu Iarema Onişciuc, veteran al silviculturii şi un activ corespondent netitular al publicaţiilor periodice ale Uniunii Ucrainenilor din România, care mi-a oferit cu generozitate câteva ziare şi reviste în limba ucraineană ce apar la Bucureşti. Pentru ce îi şi mulţumesc.