De vorbă cu tineri literaţi

Preocupările tinerilor în societatea de astăzi sunt foarte diferite. Modalităţile de petrecere a timpului liber, diversitatea mijloacelor de informare, alegerea prietenilor constituie pentru tineri prilejuri de descoperire a unor modele şi valori diferite. Tinerii din ziua de azi au preocupări din ce în ce mai variate. Unii dintre ei practică un sport: fotbal, tenis, atletism. Alţii sunt preocupaţi de excursii, muzică, filme, acestea variind de la individ la individ în funcţie de domeniul de interes. Deşi suntem în era tehnologiilor moderne, avem la îndemână Internetul, care ne oferă un mariaj de informaţii necesare sau mai puţin necesare în viaţa de  zi cu zi, ne permite să accesăm tot soiul de subiecte, începând de la filme, cărţi şi altele, mai sunt şi tineri care sunt preocupaţi de un altfel de a-şi petrece timpul liber, ba chiar şi-au creat din aceasta un model de viaţă. Mă refer aici la tinerii interesaţi de poezie, muzică, de cititul cărţilor propriu-zise şi nu a celor electronice, pentru că nimic nu se compară cu atingerea filelor de carte, mirosul specific, căpătat în decursul anilor, ne-a mărturisit, într-un interviu acordat ziarului nostru, Denis APETRI, originar din Herţa, student la Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi, unul dintre premianţii Concursului internaţional de creaţie literară „Veronica Micle”, desfăşurat la Iaşi. Iată ce ne-a relatat tânărul literat despre impresiile acumulate de pe urma participării la concurs: „Am participat la acest concurs cu un eseu, care a fost scris în baza cărţii lui Marin Gherman, „Derivatele dezordinii”. Eu aveam această carte în propria bibliotecă şi răsfoind-o,  întâmplător am deschis-o la pagina 9 unde am văzut aşa un titlu „Când îngerii plâng”. M-a impresionat acest titlu şi poate chiar şi titlul de pe copertă - „Derivatele dezordinii”. Este o carte foarte interesantă, îmi place foarte mult creaţia acestui poet, are nişte lucrări în care uneori chiar mă regăsesc pe mine. Am participat la acest concurs, deoarece am vrut să ştiu dacă ceea ce fac eu este apreciat de cineva şi m-am bucurat foarte mult când am obţinut premiul II la categoria eseu, deoarece concursul a fost clasificat pe trei categorii: poezie, eseu şi traducere. Eu am ales eseul pentru că e mai aproape de sufletul meu, sunt mai încrezut în proză decât în poezie”.
Cor. - Desigur valoarea ta se datorează și mentorilor care te-au condus pe cărarea cunoașterii și a dorinței de a te înălța cât mai sus. Cine, de fapt, te-a îndrumat pe acest drum al creaţiei?
Denis Apetri: Poate că profesorii de limba şi literatura română din şcoala unde am învăţat, dar cred că mai mult mama, care de asemenea, este profesoară de limba şi literatura română  şi scrie poezii. Ea a fost prima care mi-a altoit dragostea faţă de carte, de poezie, şi în genere, faţă de tot ce e frumos. Ei îi datorez ceea ce am devenit astăzi, fapt pentru care îi mulţumesc.
Cartea „ne face să trăim în afara minciunii, nedreptăţii şi prejudecăţii” spunea scriitorul Mihail Sadoveanu. Toţi acei care au acces la o bibliotecă vor fi cu mult mai puternic sufleteşte. Aceştia sunt cei care vor putea înfrunta mai uşor viaţa, cei care vor avea un vocabular adecvat. Cărţile sunt cele care scot la iveală din noi ce e mai bun. Ele pot să descopere adevăraţi genii care pot ajuta la îndreptarea viitorului unei ţări întregi. 
Un tânăr talentat în arta poeziei este şi Adrian BÂCU, originar din Cernăuţi, de asemenea student la Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii cernăuţene, premiat cu locul II pentru poezie la acelaşi concurs amintit mai sus, la sfârşitul căruia a apărut un volum în care au fost incluse toate creaţiile tinerilor participanţi, cu titlul „Aproape de primăvară”, care a fost inspirat dintr-o poezie a lui Adrian Bâcu. Din cele relatate de el amintim: „Îmi place foarte mult Iaşul, un oraş cu numeroase obiective turistice şi culturale, un oraş în care cultura şi istoria se împletesc într-una singură. Eşte oraşul în care poposeşti în lumea poveştilor şi amintirilor din copilărie la Bojdeuca lui Ion Creangă, stai la umbra Teiului lui Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei noastre, din Parcul Copou, iai cunoştinţă de istoria neamului românesc. Am participat la acest concurs cu 10 poezii despre iubire, viaţă şi alte teme... Îmi place mult poezia clasică, scriu pentru mine şi mă bucur nespus de mult atunci când lucrările mele sunt apreciate”. 
Aşa cum a afirmat Val Talpalaru, dar şi invitaţii de onoare  Liliana Armașu din Chişinău, Horia Zilieru, Nicolae Turtureanu, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, redactor-şef al săptămânalului „Gazeta de Herţa”, volumul celor o sută de pagini al ediţiei „Aproape de primăvară” ne relevă personalități în devenire, cum în devenire este natura primăvara. Azi, câștigători ai unui important concurs, mâine, profesioniști în domeniul lor de muncă. Titlul nu are în vedere anotimpul, ci se referă metaforic la creațiile tinerilor autori aflați la momentul înfloririi, așa cum primăvara își arată splendoarea prin multitudinea florilor intens colorate. 
O menţiune specială se cuvine și segmentului de traduceri. Premianții prezenți cu traducerile lor se remarcă prin maturitatea alegerii textului și prin diversitatea autorilor traduși. Printre cei premiaţi la această categorie se numără şi Ana APETRI din Herţa care a tradus în limbile ucraineană şi rusă poezii din creaţiile lui Ion Vatamanu, Grigore Vieru, Lucian Blaga şi alţii, cu care am discutat chiar după întoarcerea din România. La întrebarea de ce a ales anume traducerea, un lucru care nu este chiar atât de uşor de realizat, ea mi-a răspuns: „Eu sunt foarte pasionată de poezie. Aşa cum dansul, cântecul şi arta plastică sunt nişte arte deosebite, aşa şi poezia prezintă o artă întreagă pentru sufletul meu. Iubesc poezia, dar consider că traducerile îmi sunt mai reuşite. Ador să culeg versuri, care sunt ca nişte medicamente pentru sufletul meu în viaţa de zi cu zi. Nu contează epoca literară, clasic-romană sau post-modernă, nu contează autorul,  numele şi originea acestuia, contează mult conţinutul şi ideile care sunt redate în poeziile şi lucrările lor, de care sunt pasionată şi mult impresionată. Am tradus poezia lui Ion Vatamanu, rădăcinile acestui poet, publicist şi savant trăgându-se din satul Costiceni, raionul Noua Suliţă, lucrările căruia se adresează către cea mai scumpă fiinţă, mama, care se poate vedea şi din versul următor: „Împreunaţi de viaţă, sortiţi de acelaşi zbor / Cocoara care pleacă  şi-n urmă-i un cocor” – adică care exprimă sfânta legătură dintre mamă şi copil pentru eternitate. De asemenea am tradus în limba ucraineană o poezie despre divinitate şi despre cei care slujesc ei „Călugării din munţii Bucovinei”, vers care aparţine regretatului poet Grigore Bostan. Am tradus poezii din creaţia lui Grigore Vieru, şi anume poezia „Cămaşele”, pentru că, indiferent care ar fi ele, de ce culoare şi uzor, durerea mamei după fiul pierdut este general umană şi ea rămâne în suflet pentru totdeauna.  Am făcut o traducere şi din creaţia lui Lucian Blaga „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, care chiar prin denumirea ei prezintă o metaforă, eu nu distrug misterele universului, unde corola florii preînchipuie întreaga lume cu toate tainele ei,  poezie în vers alb, căreia am încercat chiar să-i fac şi rimă. Aşa cum au menţionat şi colegii mei, participarea la acest concurs mi-a adus o bucurie nespusă şi o împlinire sufletească, deoarece am vizitat multe lăcaşuri de cult prin care este cunoscut Iaşul, am vizitat Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, unde am fost spectatori la o comedie de Molier, care a fost ca o învăţătură pentru toţi, demonstrând  încă o dată că familia este pe primul plan în comparaţie cu prietenii, care nu de fiecare dată sunt adevăraţi şi sinceri”. 
Vor continua sau nu să înaripeze cuvântul, decizia le aparţine lor. Noi le dorim succese şi să rămână îndrăgostiţi de arta poeziei, de carte, care este esenţială în viaţa omului,  pentru că ea formează baza trainică a culturii noastre, reprezintă viaţa în alt nivel...

Svetlana Pantea