Oxana Paliyciuk: „Optimizăm pentru a investi în sistemul de învăţământ, în elev”

În raioanele săteşti, cu localităţi mici se extind zvonuri despre închiderea şcolilor. E vorba de cele în care învaţă doar 10-20 elevi, iar în clasă pot fi un copil sau doi. Statul nu poate menţine o asemenea infrastructură în aceste condiţii. Au de suferit şi copiii rămaşi fără comunicare şi atmosfera vieţii şcolare. Am invitat-o pe doamna Oxana Paliyciuk, directorul Departamentului de învăţământ şi ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, să ne relateze despre necesitatea optimizării sistemului de învăţământ în Bucovina şi care şcoli, probabil, vor nimeri sub acest proces.
Cor.: Cuvântul optimizare în ultimul timp este foarte des întâlnit în sfera învăţământului, a devenit chiar o sperietoare, mai ales, pentru acei care au copii de vârstă şcolară. Mi se pare că nu toţi înţeleg corect procesul optimizării învăţământului şcolar, ce înseamnă el pentru stat, elevi şi părinţi. Cum se reacţionează în localităţi referitor la acest proces? 
О.P.: Nu toţi înţeleg până la capăt ce înseamnă optimizarea învăţământului şcolar. Uneori, din păcate, unii văd problema nu mai departe de propriile interese, adică explică această noţiune la nivel de reducere, închidere, comasare etc. Chiar şi dicţionarul explicativ al limbii ucrainene ne prezintă acest termen ca o îmbunătăţire, maximalizare a rezultatului. Dacă vorbim din puncul de vedere al administrării sistemului de învăţământ subînţelegem calitatea serviciilor pentru fiecare elev: studii, cadre, finanţe, forme şi metode de studii, baza tehnico-materială. Deci, e vorba de oferirea unor cunoştinţe mai bune, condiţii de dezvoltare benefice, atât pentru elev, cât şi pentru pedagogi. Clasa cu 20-30 de elevi, nu cu unul-doi, reprezintă un colectiv prietenos, cu noi posibilităţi. Ba aş spune mai mult: nu trebuie să-i lipsim pe copii  de o adevărată copilărie şi adolescenţă. Nemaivorbind de nivelul de predare: cerinţe, disciplină, competivitate sănătoasă între elevi.
Cor.: În aşa fel, optimizarea în învăţământul mediu de cultură generală este inevitabilă?
О.P.: Aşa este. Dacă ne dorim o calitate mai înaltă şi mărirea alocărilor pentru un elev – trebuie să optimizăm. E o practică mondială. De exemplu, reducerea numărului de şcoli săteşti în Finlanda a durat mai mult de 20 de ani. Într-o perioadă de 22 de ani numărul de şcoli de la 2.093 s-a redus la 660, cu acelaşi scop, începând cu anul 2008, în Italia au fost închise 450 şcoli cu un număr mic de elevi. Dacă în Ucraina procentul de completare a clasei este 17,8 (în regiunea Cernăuţi 18,2), apoi în ţările europene acest procent e 21-23, numărul de elevi la un profesor la noi e 9,3 (în regiunea Cernăuţi – 7,7), în Europa – 14-19.  Noi deja vedem că părinţii copiilor din şcolile săteşti pentru a le asigura studii calitative, îi înscriu în licee din centrele raionale sau gimnazii.
Cor.: Prin ce hotărâri de Guvern se finanţează sfera învăţământului?
О.P.: E vorba de hotărârea CMU din 14 ianuarie 2015 nr. 6 „Despre unele chestiuni de subvenţie a sferei învăţământului din Bugetul de stat către bugetele locale”, prin care toate instituţiile de învăţământ de cultură generală se întreţin din subveţia pentru învăţământ, adică se stabileşte normativul pentru un elev conform deciziei CMU din 26 iunie 2015 nr. 435. De aceea şi şcolile primesc finanţare în conformitate cu numărul de elevi.
Cor.: Puteţi aduce exemple de finanţare a şcolilor în raion, regiune? 
О.P.: Fără un exemplu e greu de imaginat situaţia reală. De exemplu, cheltuielile anuale pentru un elev în 2016 în raionul Zastavna au constituit 11 mii 700 grivne – anume atâta statul a investit în fiecare copil. Şi acum facem comparaţia. Dacă o şcoală cu 331 elevi trebuia să primească 3.872.700 grivne, adică am înmulţit suma pentru un elev la numărul lor, apoi ea a primit doar 2.821.484 grivne, restul banilor au fost alocaţi în şcolile cu puţini elevi, unde cheltuielile pentru un copil sunt mult mai mari.
Cor.: Cum se va proceda în continuare? 
О.P.: Din Bugetul de stat pentru sfera învăţământului din regiunea Cernăuţi au fost alocate 1.136.418,9 mii. grivne, ceea ce nu e de ajuns pentru funcţionarea normală a reţelei. Dacă indicele de completare a claselor stabilit în formula de finanţare constituie 11,7, la ora actuală în regiunea Cernăuţi avem 117 şcoli cu un număr redus de elevi din cele 430 existente. De aceea, suntem nevoiţi să optimizăm, ca banii din buget să fie orientaţi la dezvoltarea sferei învăţământului (achiziţionarea tehnologiilor digitale, literaturii de specialitate şi artistice, inventarului sportiv etc.), nu la întreţinerea şcolilor şi claselor cu puţini elevi. Căile de optimizare pot fi diferite, însă în acest proces trebuie să ne încadrăm cu toţii: puterea executivă şi cea reprezentativă, organele de autoadministrare locală.
Vreau să menţionez că în conformitate cu p. 6 al art.11 al Legii Ucrainei „Despre învăţământul mediu general” (în redacţia din 20.06.2016), reorganizarea şi lichidarea şcolilor aflate în proprietate comunală se face conform hotărârii sesiunilor consiliilor   locale, celor de stat şi private – la decizia fondatorilor. Deci, nici departamentul nostru, nici structurile raionale de administrare a învăţământului nu au asemenea drepturi. În caz că organele locale nu sunt de acord cu optimizarea, ele pot finanţa şcolile din propriile bugete, nu însă pe calea realocării finanţelor necesare de la alte şcoli. Cei care s-au clarificat bine în chestiunile decentralizării şi formării noilor comunităţi înţeleg foarte bine că avem nevoie de acest proces. Realizând optimizarea şi reorganizarea doar pe parcursul anului de studii 2016-2017, vom putea mări subvenţia pentru fiecare elev între 0,3-0,7 mii grivne. 

Interviu realizat de
Myroslav Şevciuk,
jurnalist