Cu Eminescu în sufletul nostru

Omagierea în acest an la Cernăuţi a poetului Mihai Eminescu la 15 ianuarie şi marcarea Zilei Culturii Naţionale s-au desfăşurat, cum era de aşteptat, în lumina jubileului ce va fi sărbătorit la 1 decembrie – centenarul Marii Uniri a poporului român. Manifestările organizate de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Asociaţia Ştiinţifică-pedagogică „Aron Pumnul”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi alte câteva societăţi culturale cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi au început cu depuneri de coroane şi flori la bustul poetului din curtea casei lui Aron Pumnul şi la statuia Luceafărului poeziei româneşti din centrul oraşului, continuând cu simpozionul „Mihai Eminescu şi unitatea românilor de pretutindeni” desfăşurat la Biblioteca ştiinţifică regională „Myhailo Ivasiuk” urmat de o seară de romanţe pe versurile poetului, organizată de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi.
În cuvântul de salut adresat participanţilor la simpozion, doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, a menţionat importanţa revenirii la opera lui Eminescu şi studierea ei de către tânăra generaţie a românilor din nordul Bucovinei, iar domnul Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I. Gh. Sbiera” din Suceava, prezent la manifestare cu un grup de intelectuali din centrul judeţean, a subliniat rolul pe care îl are cartea în păstrarea şi propagarea culturii noastre naţionale, inclusiv a operei Poetului nepereche. 
Scriitorii Mircea Lutic, Vasile Tărâţeanu, Simion Gociu, criticii literari Ştefan Broască şi Ştefan Hostiuc, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, arhivistul Dragoş Olaru, cât şi moderatorul manifestării, Ilie T. Zegrea, au apelat la opera poetului Mihai Eminescu şi la publicistica lui pentru a încerca să găsească cheia unor probleme cu care se confruntă astăzi etnicii români din Ucraina. Printre acestea se numără, în primul rând, păstrarea identităţii naţionale prin limba maternă şi cultură, valorificarea patrimoniului literar şi istoric al poporului nostru, dezvoltarea învăţământului în limba  română.
Cu sufletul emoţionat  de frumuseţea versurilor recitate cu dragoste şi căldură de eleva Tatiana Govornean de la Gimnaziul românesc „Alexandru cel Bun” şi Carina Şorodoc, elevă la Școala medie românească nr. 10 din Cernăuţi, cei prezenţi la manifestare au conchis că Poetul nostru naţional Mihai Eminescu este astăzi pentru românii din Ucraina mai actual ca oricând, călăuzindu-ne gândurile pe calea consolidării eforturilor pentru salvarea fiinţei noastre naţionale. Trăind în sufletele noastre, alături de credinţa în Dumnezeu, Mihai Eminescu ne oferă cele mai eficiente şi durabile sfaturi şi soluţii pentru a supravieţui acestor timpuri incerte. Atât opera lui  poetică, cât şi publicistica trebuie să constituie cartea de căpătâi a fiecărui tânăr român care nu vrea să piară în valurile uitării ce tălăzuiesc astăzi pe oceanul agitat al globalizării.
Şi ca o continuare a gândurilor exprimate de participanţii la simpozionul din 15 ianuarie şi a atmosferei ce a domnit la Biblioteca regională din Cernăuţi a decurs şi manifestarea cea mai importantă a lunii ianuarie, după cum s-au exprimat unii scriitori şi ziarişti, - Concursul de declamare a versurilor eminesciene, ajuns la cea de a 13-a ediţie, care  a avut loc la 21 ianuarie în sala de festivităţi a Gimnaziului românesc „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi. În acest an la concurs s-au înscris peste 30 de elevi, şi dacă luăm în calcul faptul că astăzi, potrivit datelor oficiale ale Departamentului învăţământ şi ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, în nordul Bucovinei funcţionează 62 de şcoli cu limba de predare română, putem spune că la manifestarea din 21 ianuarie au participat elevi din aproape jumătate din numărul total al acestor şcoli. Acest fapt a necesitat eforturi susţinute atât din partea organizatorilor – Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi cu sprijinul Departamentului învăţământ şi ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, Consulatului General al României la Cernăuţi şi Consiliului Judeţean Suceava – cât şi al elevilor, deoarece lupta pentru cucerirea primelor locuri s-a desfăşurat într-o atmosferă fascinantă, nobilă, juriul a fost nevoit să fie şi el mai exigent în aprecierile sale. Şi dacă am amintit de juriu, vreau să subliniez că de data aceasta din el au făcut parte doamnele Felicia Vrânceanu, profesor universitar, preşedintele juriului, şi Mariana Ungurean, specialist principal la Departamentul învăţământ şi ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, domnii Aurelian Rugină, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii „I. Gh. Sbiera” din Suceava, scriitorii cernăuţeni Mircea Lutic, Ilie T. Zegrea şi criticul literar Ştefan Broască.
În privinţa elevilor înscrişi în concurs trebuie să menţionăm că, din punct de vedere calitativ, adică al pregătirii lor, ei au fost superiori colegilor care au participat la această manifestare în anii trecuţi. Iar acest fapt vorbeşte şi despre seriozitatea cu care sunt pregătiţi copiii de către profesorii de limba şi literatura română, dar şi de prestigiul de care se bucură concursul în rândurile elevilor, al dascălilor şcolari şi, de ce nu – al părinţilor, mulţi dintre ei aflându-se chiar în sala unde s-a desfăşurat competiţia declamatorilor. Aici trebuie să menţionăm că, potrivit regulamentului Concursului, participanţii trebuie să se prezinte cu o poezie din creaţia lui Mihai Eminescu, poezie care nu este inclusă în programa şcolară. Adică, cei care doresc să participe la această competiţie intelectuală trebuie să-şi aleagă singuri opera poetică a Luceafărului, căreia să-i dea interpretarea sa artistică. De data aceasta câţiva dintre elevi s-au prezentat cu opere deosebit de complicate (cum ar fi Scrisoarea a IV, declamată aproape impecabil de Dumitru Ungureanu), în marea lor majoritate făcând parte din postumele lui Eminescu.
În urma deliberărilor juriului, pe locul întâi, la fiecare dintre cele trei categorii de vârstă, s-au clasat Ana Romaniuc (clasa a 7-a, Școala medie nr. 1 din Ciudei, r-nul Storojineţ), Caterina Magas (clasa a 9-a, Școala medie din Buda Mare, r-nul Herţa) şi Dumitru Ungureanu (clasa a 11-a, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi). Locul doi a revenit elevilor Marius Rauţ (Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi), Anei-Renata Dulgher (Școala medie nr. 2 din Cupca, r-nul Hliboca) şi Dianei Rusnac (Școala medie nr. 10 din Cernăuţi), iar pe locul trei s-au clasat Maria Sârbu (Școala medie din Godineşti, r-nul Herţa), Victor Abutnăriţa şi Anastasia Maftei (Școala medie din Târnauca, acelaşi raion Herţa), şi Maria Costaş (Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi). Evident, un merit incontestabil în succesele obţinute de aceşti elevi revine profesorilor care au fost alături de ei pe parcursul tuturor etapelor: de la alegerea poeziei până la finalizarea măiestriei de declamare artistică. Atât juriul cât şi organizatorii concursului au adus mulţumiri câtorva profesori care au pregătit elevi pe parcursul mai multor ani: Maria Micailu (Școala medie nr. 1 din Ciudei, Storojineţ), Veronica Scutari (Școala medie nr. 2 din Cupca, Hliboca), Doina Colesnicov şi Ancuţa Bâcu (Gimnaziul „Alexandru cel Bun”, Cernăuţi), Reghina Bucaciuc (Școala medie nr. 10, Cernăuţi), Viorica Pantea (CIE Târnauca, Herţa) ş.a.
Rezultatele frumoase obţinute de câţiva elevi, dar care nu au întrunit numărul necesar de puncte pentru a fi clasaţi pe unul din primele trei locuri, au fost apreciate de juriu prin decernarea unor diplome speciale, fapt ce a încurajat aceşti elevi, credem noi, pentru a se prezenta la concursurile viitoare mai pregătiţi şi mai decisivi să cucerească locuri cât mai înalte. Celor care au obţinut  un număr de puncte mai mic le-au fost decernate, ca de obicei, diplome de participare. Totodată menţionăm că şi în acest an Consulatul General al României la Cernăuţi, în persoana domnului Aurelian Rugină, a oferit fiecărui participant câte un cadou, conţinând un set de cărţi şi un premiu în bani, lucru deosebit de plăcut pentru toată lumea, ţinând cont de situaţia  materială  precară a multor părinţi din Ucraina.
Şi totuşi, credem noi, momentul cel mai aşteptat de toţi cei prezenţi în sala de festivităţi a Gimnaziului românesc „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi a fost clipa când au aflat în ce anume constă surpriza despre care organizatorii anunţaseră la începutul concursului. Sub privirile curioase ale elevilor, dar şi ale profesorilor şi părinţilor, domnul Gabriel Cărăbuş a pus la pieptul primului concurent distins cu diploma de participare la concurs, medalia cu chipul poetului Eminescu, confecţionată la rugămintea Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi de Biblioteca Bucovinei „I.Gh. Sbiera” din Suceava şi Societatea Scriitorilor Bucovineni cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava. Şi, după cum au subliniat membrii juriului, dar şi profesorii de şcoală, aceste medalii vor fi păstrate cu sfinţenie de participanţii la ediţia din acest an a Concursului de declamare a versurilor eminesciene, amintindu-le mereu şi de şcoală, de anul centenarului Marii Uniri a poporului român, şi de clipele emoţionante trăite alături de prieteni prin limba maternă şi opera lui Mihai Eminescu.
Mulţumind participanţilor la concurs, profesorilor, membrilor juriului, Departamentului învăţământ şi ştiinţă al Administraţiei Regionale de stat Cernăuţi, Consulatului General al României la Cernăuţi şi prietenilor din Suceava pentru sprijinul acordat la organizarea şi desfăşurarea acestei ediţii a Concursului tinerilor declamatori ai versurilor eminesciene, scriitorul Ilie T. Zegrea a exprimat speranţa că peste un an la această manifestare se vor prezenta şi mai mulţi elevi, la fel de bine pregătiţi, deoarece opera lui Mihai Eminescu este un adevărat izvor de dragoste pentru limba maternă, dătător de energie pentru a înfrunta toate greutăţile şi a păstra nestinsă flacăra identităţii noastre naţionale.
Să ne audă Bunul Dumnezeu! 

I. Tudoran