Fiinţa noastră –
limba română
Duminică, 8 septembrie, am avut plăcerea să plec împreună cu colegii şi profesorii de  limba şi literatura română la mult aşteptata sărbătoare ”Limba noastră cea română”, care an de an ne încântă cu oaspeţii ei.
După toate maximele închinate limbii române şi după cântecele marelui artist, Tudor Gheorghe, invitat special, nu m-am putut abţine să nu scriu şi eu câteva cuvinte despre limba maternă
Încă din primele clipe de viaţă, auzul mi-a fost alintat de limba română, vorbită de părinţii mei. În această limbă am spus pentru prima oară cuvintele „mama” şi „tata”, iar ei mi-au răspuns în acelaşi grai. Am crescut cu cuvintele limbii române: am învăţat să spun când mi-e foame, când mi-e bine, sau când mi-e rău. Mai târziu, cu ajutorul acestei limbi am început să cunosc lumea, să o înţeleg şi să mi-o imaginez în fel şi chip. Interacţionez cu ceilalţi oameni în aceeaşi limbă: întreb şi răspund româneşte. Când mă privesc în oglindă, vorbesc cu propria-mi imagine în limba română. Şi gândurile, şi visele mele sunt în limba română. Totul în viaţa mea se învârte în jurul acestei limbi, pe care nu doar că o vorbesc şi o înţeleg, dar care a devenit o parte din mine, fără de care nu mă pot imagina. După toate acestea, nu e prea mult dacă spun că eu sunt româncă pentru că vorbesc româneşte.
Nici măcar nu contează dacă locuiesc sau nu în România, ţară, care ca spaţiu geografic unde s-a cristalizat poporul român, care a dat naştere limbii române, este foarte importantă. Fără România limba română nu ar fi existat. Dar odată fundamentată, limba română se ridică deasupra teritoriului geografic. Limba română devine moştenirea poporului român, transmisă prin viu grai, sau prin scris tuturor urmaşilor. În felul acesta, oriunde m-aş afla pe acest glob pământesc sau de ce nu chiar în afara acestei planete, eu, la fel ca ceilalţi oameni care vorbim limba română, suntem români. Aşa cum un melc îşi duce în spate propria cochilie, fiind peste tot şi în orice moment acasă, tot aşa şi eu port cu mine propria-mi casă – limba română.
Cristina BUZDUGA,
elevă în clasa a 11-a
|
