Anul curent, temperaturile înalte au grăbit coacerea cerealierelor. Săptămâna aceasta m-am deplasat pe lanurile gospodăriei agricole „Biruinţa”, că să văd la faţa locului cum decurge recoltarea din vara aceasta
După cum mi-a relatat domnul preşedinte Viorel Şvabu, în aceste zile fierbinţi ale lunii lui Cuptor secerişul se desfăşoară activ.
Până-n prezent s-au recoltat culturi de pe o suprafaţă de 100 ha, dintre care 60 – orz, 40 – grâu.  Merită să fie apreciată munca mecanizatorului Mihail Sârbu, care asigură funcţionarea la nivel a combinei.
Pe arie lucrează cu multă conştiinciozitate trei echipe, compuse din 12 lucrători, menţionându-i pe Viorica Acatrini, Olga Zaeţ, Larisa Ţari, Silvia Popa, Elena Timofti, Elena Fedoreac, Maria Fecioru, Svetlana Toma, Ilie Posteucă, Maria Ilieş, Adela Hâncu, Constant ... Detalii... »

Pentru a cunoaşte preţul pâinii trebuie să cunoşti mai multe. Eu am avut timp să cunosc aceasta din copilărie.
Părinţii mei dispuneau de 2 hectare de pământ arabil, care erau în 7 loturi la o distanţă mai mare de 1 km. Tata semăna de toate: grâu, secară, porumb, cartofi, iar lângă casă cultiva legume. În porumb creşteau bostani, haldani pentru sămânţă de cânepă şi mai avea 3 ari de cânepă. Era bine calculat să aibă pâine de grâu de Crăciun, de Paşti şi de hram. Pâinea de toată zilele era de secară şi se cocea sâmbăta pentru o săptămână. Cartofii se consumau aproape în fiecare zi. În anii buni nu trebuia să cumpere făină de porumb pentru mămăligă, care era principalul aliment zilnic. În anul 1942 când a fost un an secetă, tata a adus porumb de la Râmnicu-Sărat.
Eram educaţi să preţuim pâinea, n-o călcam în picioare, n-o aruncam la gunoi, aceasta era un mare păcat. Aşa că ştiam a preţui pâinea.
Pe parcursul ... Detalii... »